Stil de sine stătător sau o completă absență a acestuia? Kitsch-ul are, în egală măsură, susținători înflăcărați și dușmani. Ce-i prea mult strică... sau, după caz, încântă, în spațiul autohton predominând în mod cert persoanele care găsesc în kitsch o expresie a vremurilor trecute, tulburate, frumoase. Prezența sa este justificabilă și chiar necesară.
În secțiunea intitulată “Dream Kitsch” din eseul “The Work of Art in the Age of Its Technological Reproductibility”, filosoful și criticul Walter Benjamin adresa farmecul greu de negat al kitsch-ului:
“For the sentimentality of our parents, so often distilled, is good for providing the most objective image of our feelings. The long-windedness of their speeches, bitter as gall, has the effect of reducing us to a crimped picture puzzle; the ornament of conversation was full of the most abysmal entaglements. Within its heartfelt sympathy, is love, is kitsch.” (sursa aici)
Așadar, o inițiativă în care credem și pe care ne dorim să o sprijinim este cea a Muzeului Kitsch-ului din București, care păstrează laolaltă fragmente din cultura românească pe care adesea le tratăm cu ironie, dar față de care nutrim adesea, în secret, un atașament profund.
Adrian Nastasa, proprietarul muzeului:
„Muzeul Kitsch-ului Românesc a fost creat acum 4 ani de zile. În urma unui studiu de piață efectuat în mod personal, am realizat că pachetul/oferta turistică sau culturală din România (respectiv București) este sub cererea pieței, pe alocuri lipsă sau neclară, neadaptată noilor tendințe impuse de către public.
Identificând creșterea numărului de turiști care ne vizitează țara anual (tot mai interesați de cultura si tradițiile noastre), ne-am gândit să le oferim o experiență tipic românească, interactivă, experiență ce ajută în creșterea segmentului obiectivelor culturale din București.
Să presupunem că ți-a venit un străin în vizită, care stă la tine câteva zile și care te întreabă ce ar putea să viziteze prin București. Unde îl trimiți? La întrebarea asta ne-am dorit să răspundem cu muzeul nostru.
În aceeași ordine de idei, una dintre dorințele noastre principale a fost aceea de a le facilita românilor din toate categoriile sociale accesul la o destinație culturală unde să se regăsească ori să își aducă aminte cu nostalgie de trecutul lor într-un mod autentic. Un alt obiectiv urmărit odată cu deschiderea acestei locații a constat în demitizarea conceptului de MUZEU ca experiență exclusivistă, intelectuală, adresată doar elitelor. “Romanian Kitsch Museum” prezintă conceptul de MUZEU ca o experiență interesantă, îmbogățitoare, cool si accesibilă oricui.
”Romanian Kitsch Museum” reprezintă o colecție privată de obiecte, considerate relevante pentru ilustrarea conceptului de „kitsch” românesc, organizată în 7 secțiuni: Dracula, Kitsch religios, Kitsch comunist, Design Interior, Gypsy Kitsch, Kitsch Modern și Kitsch Art Gallery. Ne place să spunem că facem haz de necaz, iar vizitarea muzeului nostru este o experiență amuzant de tristă sau trist de amuzantă, depinde doar cât de optimist ești. În principiu, în colecția noastră am încercat să decupăm câteva cadre din societatea pe care cu toții o știm, pentru a le observa mai bine sau chiar pentru a le analiza critic.
La doi ani și jumătate după deschidere, Muzeul Kitsch-ului Românesc era pe locul 1 în topul things to do din București, conform celei mai populare aplicații de profil din lume, Tripadvisor. Aproape 40 000 de curioși ne-au vizitat până la debutul pandemiei de Covid de anul trecut, iar colecția de exponate s-a dublat în acest timp, în principal datorită donațiilor primite de la simpatizanți.
Sfârșitul anului trecut (decembrie 2020) ne-a găsit cu locația fixă din Centrul Vechi închisă. Grupurile de turiști străini, care ne ajutaseră să urcăm până pe locul 1 în topul atracțiilor Tripadvisor, dispăruseră complet din peisaj. Era inutil și costisitor să ținem muzeul deschis, mai ales că acesta se susține exclusiv din bilete vândute sau fonduri personale.
La începutului anului curent, prin februarie 2021, am reușit să realizăm o colaborare cu un centru comercial din București, Afi Cotroceni. Colaborarea a venit la țanc pentru noi, așa că ne-am mobilizat, am construit pereți din schele și am mutat aproape întreaga colecție.
Interesul publicului a fost uriaș încă din prima zi, când peste 5000 de vizitatori au venit să vadă colecția și să se fotografieze alături de decorurile noastre. Desigur, accesul publicului a fost gratuit, însă chiar și-așa, cifra vizitatorilor într-o singură zi a fost imensă, chiar raportat la muzeele mari ale lumii. La finalul expoziției am constat că am fost vizitați în total de peste 80 000 de oameni.
În momentul de față muzeul este, din păcate, închis. Va rămâne așa până la sfârșitul lunii iulie, când vom deschide o locație fixă undeva pe teritoriul țării, pentru a ajunge la un public cât mai larg."