• Raluca Neagoe

„Ce bine mă simt în...”

...încălțămintea mea custom. :)


„Ceea ce odată a fost o joacă, acum este pasiune.” Despre proiectul Macrylic, chiar de la persoana care l-a înființat.



Cine este omul din spatele Macrylic?


Mă numesc Marin Cosmin Alexandru, împlinesc anul acesta pe 10 iulie vârsta fabuloasă de 32 de ani, sunt căsătorit de 4 ani (cred că 4) și urmează să am un copil. Născut și crescut în București 50% și Bolintin Vale 50%. Puțin introvertit și aproximativ deloc sociabil.



Cum ți se pare că e receptată în general de către public producția de obiecte custom? Mă gândesc acum mai ales la persoanele care n-ar îndrăzni să-și sacrifice o pereche de Air Force, să zicem, care nu au încredere să-și lase adidașii favoriți pe mâna cuiva care ar avea, totuși, capacitatea să-i transforme, să le dea un suflu nou. De unde crezi că vine reținerea asta?


Din punctul meu de vedere, în Romania lumea încă preferă produsele de duzină, tot ceea ce se găsește în magazine, fie că e vorba de tricouri, hanorace, blugi sau adidași. Este greu ca lumea sa înțeleagă că ceea ce faci tu ca artist necesită timp: ore, zile sau luni de muncă, și automat prețul unui custom este destul de ridicat față de ceea ce găsești în magazine. Pot să dau și un exemplu simplu: poți găsi un tricou tie-dye în magazin la ofertă cu 30, maxim 40 de lei, iar tu ca artist pleci de la acest preț doar cumpărând un tricou alb simplu, la care se adaugă mâna ta de lucru și materia primă. Cum să concurezi cu așa ceva, când încă nu se înțelege diferența între unicat și producție în masă?


Reținerea față de custom sneakers vine în primul rând de la faptul că lumea nu știe exact cât costă un custom, se așteaptă la un preț foarte mare, deși în cazul meu nici nu pot să zic că este mare. :) Al doilea motiv este faptul că oamenii nu știu dacă vopseaua rezistă... sau ce presupune o pictură pe adidași, iar în al treilea rând, faptul că în România încă este în dezvoltare treaba cu custom sneakers; nu este cunoscută de foarte multă lume. Pentru cineva care vorbește foarte puțin pe această temă, aș putea să zic mult mai multe, dar ar însemna să mă abat de la subiect și nu cred că este cazul.



Clienții vin întotdeauna cu o idee clară în cap despre cum își doresc să le arate încălțămintea după ce trece prin mâinile tale sau mai degrabă se consultă cu tine înainte? Știu că uneori poate fi greu, ca designer, să-ți aduci propriul input creativ, oricât de paradoxal ar putea părea. Ai avut parte și de cerințe ridicole?


Mulți dintre clienți vin cu ideea de „vreau ceva mișto” și se opresc acolo. Este foarte greu să dezvolți „vreau ceva mișto”- ce văd eu frumos poate pentru tine este urât, iar de aici începe greul. Încerci să afli ce culoare/culori ar vrea, ce desen sau ce pattern, unde anume vrem să ajungem cu acest custom. Încep prin a arăta câteva poze cu custom-uri diferite, în ideea că poate primesc un „aș vrea așa”, încât să am de unde să încep.


Se întâmplă rar să am clienți care să zică „vreau custom cu Rick și Morty”, iar restul - design, culori, să rămână la alegerea mea. În momentul în care ai mână liberă și nu trebuie să faci ceva fix ca în poză, începe și imaginația să lucreze. Automat, din punctul meu de vedere, iese ceva unicat și foarte frumos, iar bucuria mea este că cei care au lăsat proiectul în proporție de 90% pe mâna mea, au fost și cei mai mulțumiți dintre clienți.


Am primit și cerințe ridicole, nu puteam să scap de ele. :) Gen „vreau numele nepotului și o coroană aurie lângă” sau „vreau să-mi scrii nu-știu-ce-nume de designer”.



Ce ne poți spune legat de tehnicile pe care le folosești? Se subînțelege că lucrezi preponderent cu acrilice, dar ne poți da mai multe detalii legat de întregul proces? Personal, aș fi curioasă și de cât durează să termini o pereche de încălțări... să spunem, de complexitate medie. Cum curge timpul pentru tine atunci când creezi?


Tehnici sunt multe și ele diferă în funcție de custom, dar sunt câteva lucruri de bază pe care trebuie sa le faci indiferent, în așa fel încât vopseaua să reziste cât mai mult. Trebuie să pregătești adidasul înainte să fie vopsit – să ștergi cu acetonă stratul de protecție cu care adidașii vin din fabrică, iar în unele cazuri trebuie șlefuită pielea, proces care durează cca 30 min fără șlefuit, 1h cu șlefuit.

Apoi, trebuie să acoperi cu bandă zonele pe care nu vrei să le vopsești, în mod special talpa trebuie acoperită 100% în toate cazurile, proces care durează între 30 min și 1,5 h.


După ce ești sigur că ai pregătit adidașii pentru vopsea, te apuci de desenat/pictat și te înarmezi cu răbdare, pentru că îți trebuie. După fiecare strat de vopsea pe care îl dai, trebuie să aștepți cam 10 min, încât vopseaua să se usuce și să se „așeze” pe adidași. Același lucru e valabil și pentru tricouri sau orice altceva.


Când ai terminat custom-ul, verifici ca totul să fie conform standardelor și te apuci să retușezi, pentru că mereu trebuie să retușezi sau cureți ceva, fie că ai depășit undeva sau a intrat puțină vopsea pe sub banda de mascare de pe talpă...


În final, aplici finisher, pui șireturile și GATA. Job done. Cam acesta este procesul, în mare, pentru fiecare custom, indiferent de complexitate. În funcție de fiecare model, există diverse tips and tricks pe care le folosești, sincer sunt foarte multe detalii pe care n-am nimic împotrivă să le dezvălui, dar nu aș vrea să plictisim lumea.

Era să uit un lucru important: pentru custom poți folosi Airbrush-ul sau pensula, dar eu prefer de fiecare dată când am ocazia să folosesc Airbrush-ul, fie că fac tricouri, tablouri sau adidași.





Fiind la început de drum, din punctul meu de vedere, un custom de complexitate medie aș zice că durează undeva între 15-20 h, ceea ce pentru mine înseamnă cam 2-3 zile. Încă am de învățat și învăț ceva nou cu fiecare custom pe care îl fac.