Micul Paris are acum si Micul Bauhaus: Kraft Market

Primul sentiment care m-a izbit atunci când am pășit pe terasa de la Kraft Market, noul spațiu-hibrid aflat chiar în epicentrul Capitalei, a fost că m-am teleportat undeva la malul mării – spun „undeva” pentru că nu am nicio locație concretă în minte cu care să pot compara ceea ce se întâmplă la Kraft, fiind vorba mai degrabă despre o versiune idealizată despre cum ar putea arăta localurile de pe litoral. Se mai adaugă, bineînțeles, și atmosfera generală creată de muzică, food-kiosks-urile existente, oamenii întinși în șezlonguri pliabile cu o bere artizanală alături, copiii și cățeii cu ochi zâmbitori și, nu în ultimul rând, explozia de culori – atât pe cerul gurii, cât și pe ziduri.

Photo credits: Cristina Iulia Crețu

Artizanalul este, de fapt, esența acestui loc, care a luat naștere din „liniștea unui război de furnici”[1] (little side note: de parcurs obligatoriu interviul luat de Raisa Beicu poetei Norei Iuga. Thank me later).

Așa cum bine a punctat și Cele, unul dintre proprietarii localului „Meana” din cadrul Kraft Market cu care am discutat, un spațiu de acest gen nu ar putea supraviețui fără o echipă bine consolidată, în cadrul căreia fiecare membru are un loc bine delimitat și care, prin activitatea sa, contribuie la funcționarea mecanismului general. Misiunea este cât se poate de clară: încurajarea producției locale din toate sectoarele, cât și a consumului responsabil de resurse.

Am stat de vorbă, așadar, cu câțiva dintre membrii echipei Kraft Market, cât și cu o parte din membrii comunității noastre #cuminte, muralul din interiorul grădinii urbane fiind realizat de o mână de artiști vizuali – Dora Botezatu, Isabella Lăzăroiu, Ingrid Maschek și Andreea Oprișan.

Întrebare-fulger: ce imagine îți răsare în minte când auzi cuvântul „craft”? Cu ce alte cuvinte l-ai asocia?

Florin & Maki: Una dintre cele mai populare picturi din lumea vestică – Dantelăreasa, de Johannes Vermeer. Acest portret mic, de 24 x 21 cm, înfățișează o femeie care coase dantelă; atinge, probabil, atât de mulți oameni tocmai pentru că transmite ideea de moment perfect, de fericire deplină, pe care majoritatea dintre noi îl trăim când suntem total absorbiți de o activitate interesantă. Mai este și această calitate a craftului care unește comunități și care este lipsită de pretenții artistice prin prisma sa foarte concretă; artizanul s-a născut din necesitatea de a crea, în primul rând. Cuvintele ar fi: idee, creativitate, provocare, obstacol, emoție.

Cele: Furnici – muncă în echipă și multe detalii; cu cât sapi mai mult, cu atât descoperi mai multe. Ceva nou, ceva inovativ și funcțional.

Ingrid: Meșteșug, iscusință, creativitate, dedicare. Nu-mi imaginez ceva concret, e mai degrabă un feeling care redă asocierea de mai sus.

În ce mod simți că ajuți spațiul de aici să „respire” – cu alte cuvinte, cu ce te ocupi? Povește-mi puțin despre activitatea ta de zi cu zi și, mai ales, despre rolul comunității în modul în care îți desfășori activitatea.

Andreea: În mod curent, mă ocup cu programarea, dar mă pasionează foarte mult pictura. În ultimii ani, am aprofundat pe cont propriu această pasiune. De curând, am întâlnit grupul de oameni de la Săfițicuminți, care au tot felul de inițiative în zona artistică urbană, și mă bucur mult că am putut contribui și eu în comunitate prin acest mural, care dă o notă veselă spațiului.

Isabella: Sunt artist plastic, creez în favoarea satisfacerii simțului vizual; comunitatea îmi aduce starea pozitivă de care am nevoie pentru a-mi putea desfășura activitatea fără griji, într-o stare de bine.

Florin & Maki: Suntem o echipă de artizani aici, fie că vorbim despre obiecte sau experiențe. Munca noastră se întâmplă într-un univers al crafterilor, într-un fel sau altul: Maki se joacă și creează experiențe de food & drinks, de la bar speak-easy până la barbecue texan exersat pe un smoker construit de el, în timp ce Florin ia materiale brute și le transformă în decoruri, scene impresionante, piese de design, toate cu scopul de a crea un loc mai bun.

Avem o apreciere profundă pentru a face lucruri și pentru procesul din spate. De aceea, am creat un loc precum Kraft Market pornind de la pasiunea pentru craft, la care se revine masiv acum, când oamenii trăiesc un disconfort lucrând doar în sfera digitală și pierd experiența tactilă. Suntem curioși și bucuroși când cunoaștem artizani noi, este o permanentă fascinație să vedem cum abordează alții zona de craft. Romanian Kraft Market este un pretext creat de noi, în fiecare weekend, prin care lărgim comunitatea artizanală de lângă noi cu noi crafteri minunați.

Ce i-ai spune unei persoane care e reticentă să petreacă timp pe la Kraft Market, pe motiv că „e de hipsteri, e la suprapreț, n-are nimic wow”? Ce face locul ăsta să fie worth seeing?

Cele: Același sfat pe care l-aș oferi fiecărui om – încearcă să rămâi deschis/ă în fața experiențelor noi. Ceea ce poți afla pe cont propriu nu se compară cu ce vei auzi de la alții. Aici vei găsi un loc în care vei fi acceptat așa cum ești: bogat sau sărac, hipster sau corporatist, copil sau bătrân; ești și tu o pietricică esențială pentru completarea mosaicului numit Kraft Market.

Isabella: Să încerce. Locurile pe care le frecventăm sunt experiențe; sfatul meu ar fi să meargă cu o atitudine open-minded, restul prejudecăților se vor duce de la sine. Spațiul este gândit pentru toată lumea, iar ăsta este răspunsul cel mai potrivit pentru "worth seeing".

Photo credits: Cristina Iulia Crețu

Andreea: E un spațiu destul de diferit față de ce se mai găsește în București. Mă bucur că se pune mult accent pe artiștii locali și se oferă posibilitatea expunerii muncii lor în cadrul locației prin diverse evenimente. Se integrează perfect cu atmosfera de grădină urbană unde poți și mânca/bea, dar și explora o mică parte din comunitatea artistică a orașului.

Florin & Maki: Oamenii revin aici pentru că sunt întâmpinați de o energie ușor berlineză: spațiu larg, unde poți vedea cerul la orice oră, populat de obiecte craft construite de Florin, un bar spectaculos în mijloc, chioșcuri cu mâncare ale unor oameni care și-au transformat pasiunea într-o experiență pe care o oferă publicului. Este un spațiu care respiră și care este sincer cu tot ceea ce are de oferit.

Craftul are o calitate de onestitate care reiese și din relația lui cu trecutul și cu tradiția care se simte și aici, la noi.

[1] Nora Iuga, Inima ca un pumn de boxeur, în Un secol de poezie română scrisă de femei, Vol. II, antologie de Alina Purcaru și Paula Erizanu, ed. CARTIER, nr. 31.