Se poate observa o preocupare tot mai mare în rândul populației (mai ales în rândul milenialilor și al generației Z) pentru adoptarea unui stil de viață curat, cât mai apropiat de zero waste. Am stat de vorbă cu Diana, reprezentant Biodeck, despre importanța măsurilor pe care fiecare cetățean le poate lua pentru a-și implementa obiceiuri sănătoase în rutină și a-și manifesta, astfel, grija pentru viitorul planetei.
În primul rând, cu cine avem onoarea să discutăm și care e rolul tău în ecosistemul format de Biodeck? :)
Diana Chitu aici, coordonez echipa de marketing și comunicare a companiei Biodeck. Misiunea mea, aliniată misiunii companiei Biodeck, este să schimb comportamentul oamenilor în ceea ce privește modul în care se raportează la ambalaje, să se separe compostabilul de alte tipuri de deșeuri, să educ cu empatie și să inspir prin felul în care trăiesc și gândesc. Cred că e nevoie ca fiecare dintre noi să-și facă partea cu responsabilitate față de tot ceea ce avem în jur: comunități, copaci, animale, mări și oceane.
Cât de accesibilă este implementarea unui stil de viață bazat pe sustenabilitate pentru o persoană din clasa de mijloc care locuiește în România?
Dacă ați copilărit la țară în România anilor '80/'90/2000 și ați avut o bunică pe lângă casă, sigur ați participat la una-două lecții de sustenabilitate, reciclare sau economie circulară. Bunica nu avea diplome și nici cursuri online despre aceste domenii sofisticate, însă deținea ceva ce astăzi ne cam lipsește: discernământ, echilibru în consum.
Lecția nr. 1: nu pleca la magazin fără traista textilă.
Lecția nr. 2: sticlele și borcanele primesc o nouă viață, toamna, când pregătim conservele pentru iarnă.
Lecția nr. 3: dacă ne-a mai rămas mâncare, nu o lăsăm să se strice, o ducem vecinilor. La fel și cu hainele, dacă ne-au rămas mici, le dăm celor care vin din spate. Nimic nu se aruncă, totul capătă un nou sens, o nouă utilizare.
Sunt doar câteva lecții de responsabilitate și implicare pe care le-am învățat de la bunici și pe care, 30 de ani mai târziu, le găsesc la fel de utile, fiind foarte actuale și relevante.
Să ai un stil de viață responsabil, bazat pe sustenabilitate nu e ușor, dar nu e nici imposibil. Făcute cu pași și eforturi mici, dar în mod susținut, schimbările încep să devină obișnuințe. E important să-ți clarifici ”de ce-ul” personal și, după asta, eforturile încep să fie vizibile. Oricare ar fi motivul pentru care vrei să faci schimbarea, e valid, e motivul tău, lupta ta, și îți merită toată atenția și implicarea. Cred că important e să îți dorești să faci mai bine și apoi vei începe să acționezi în direcția asta, binele începe să se vadă în acțiunile tale.
Pentru oricine are nevoie să audă aceste sfaturi și nu știe de unde să înceapă, notez 5 activități mărunte pe care ar putea să le implementeze în următoarea lună pentru a face un pas către un viitor sustenabil:
Să reducă consumul de energie electrică - să stingă toate becurile nenecesare și să scoată din priză electronicele nefolosite, motivul fiind acela că energia este sectorul cu cea mai mare amprentă de carbon dintre toate activitățile umane.
Să reducă treptat consumul de carne, pentru că toată agricultura necesară pentru hrana animalelor are o amprentă de carbon mai mare decât întregul sector al transporturilor.
Să reducă, pe cât posibil, transportul cu mașinile personale și să aleagă alternative sustenabile: mers pe jos, bicicletă, trotinetă, transport în comun și tren.
Să fie cumpătat cu alimentele, să facă liste bine organizate, să nu cumpere mai mult decât știe că are nevoie.
Să reducă deșeurile, pe cât posibil. Pentru cele din plastic există deja alternative sustenabile, iar unele se pot elimina definitiv. Deșeurile electrice se pot recicla, la fel și cele din sticlă, metal sau carton.
Cât de important e conceptul în realizarea produselor, iar aici mă gândesc ce anume primează, în termeni de design - caracterul ergonomic al produsului final sau cel estetic? Cât de ușor se îmbină utilul cu plăcutul, în cazul produselor bio?
Sustenabilitatea materialelor de ambalare variază în funcție de elementele de sustenabilitate prioritare. Marile companii vor trebui să înțeleagă compromisurile în ceea ce privește amprenta de carbon, reciclarea și reducerea deșeurilor.
Eforturile de producție ale ambalajelor sustenabile sunt axate pe intenția de a reduce generarea de deșeuri, de a fi integrate în economia circulară și de a reduce amprenta de carbon. Urmează apoi partea de funcționalitate și design.
Ne dorim ca produsele noastre să asigure un mijloc de transport igienic și sigur pentru alimente, iar mai apoi să intre într-un sistem de reciclare prin compostare, întorcându-se în natură sub forma de îngrășământ natural pentru viitoarele generații de fructe și legume.
Ai spune că eforturile individuale de reciclare sunt semnificative pentru combaterea efectelor nocive asupra mediului la nivel mondial, dat fiind că responsabilitatea principală totuși revine, în continuare, corporațiilor? Cum putem minimiza, la nivel micro, daunele provocate până acum?
Din experiența noastră de până acum, din studiile de caz pe care le-am efectuat în urma unor proiecte pe care le-am dezvoltat, formula care ar putea funcționa pentru reduce daunele aduse naturii este aceea în care autoritățile, companiile private și cetățenii pot colabora și co-crea împreună. Doar prin acest parteneriat se poate facilita efectul de sinergie a resurselor (logistică, informare, know-how.)
În final, ce le-ai transmite persoanelor care cred în continuare că sustenabilitatea e un trend, mai degrabă decât o necesitate imediată?
Poate dacă punem un egal între sustenabilitate și cumpătare/ discernământ/ echilibru/ responsabilitate/ implicare, ar fi mai simplu de explicat și aplicat.
E o lecție pe care noi o tot repetăm, sustenabilitatea nu mai este de mult timp un trend, ci o necesitate, o realitate și o călătorie continuă. Pentru a avea businessuri sănătoase, avem nevoie de o societate sănătoasă. Avem nevoie să ne unim eforturile pentru reduce consumul de resurse de toate felurile. Doar împreună putem face schimbări cu impact pozitiv pentru mediu.